Ora de iarna si energia

Trecerea la ora de iarna se face in ultima duminica din luna Octombrie. Anul acesta, schimbarea s-a facut intre 26 si 27 octombrie.  Energia regenerabila este cam nemultumita de  venirea iernii, cu tot cu orele sale decalate... De ce? Raspunsul este mai mult decat simplu.  Ora de vara era cea care aducea un plus pentru economisirea energiei in ceea ce priveste iluminatul public, de aceea, consumul de energie electrica este cu mult mai ridicat iarna.

Iata totusi trei sfaturi importante pentru a economisi energia pe timp de toamna si iarna:
1.Nu montati beculete de Craciun cu doua luni inainte(sunt consumatoare lacome de energie)
2. Izolati usile si ferestrele pentru a reduce cantitatea de caldura necesara pentru a incalzi incaperea.
3.Nu lasati in priza aparate precum caloriferele electrice sau aerotermele(cand nu sunteti acasa) care se incalzesc destul de repede chiar daca nu au fost permanent conectate.

P.S. In curand revenim cu un proiect nou-nouut!

Premiul Nobel pentru Fizica 2013

Pe data de 8 octombrie 2013 au fost anuntati castigatorii premiului Nobel pentru Fizica. Rezultatul nu a fost deloc surprinzator daca ne gandim la faptul ca Peter Higgs, faimosul britanic in varsta de 84 de ani, a fost primul care a adus dovezi concrete ale mecanismului care explica de ce particulele au masa, respectiv vorbim despre  bosonul Higgs.  

Ce reprezinta de fapt acest mecanism?
"Există în Univers un aşa-numit câmp Higgs, care prin interacţiunea cu particulele dă acestora masă. Să ne imaginăm nişte schiori care coboară o pistă. Zăpada de pe pistă este câmpul Higgs. Cei care au schiuri extrem de performante alunecă practic fără frecare – nu văd acest câmp. Este cazul particulelor fără masă (fotonii) sau a celor cu masă foarte mică (neutrinii). Alţii coboară cu schiuri care nu merg deloc bine, simt o frecare foarte mare – sunt particulele cu masă mare; mai sunt şi cei care vin...pe jos, înotând cu greu prin zapadă – sunt particulele cu masă cea mai mare. În final, avem bulgării de zăpadă: ar fi oarecum echivalentul bosonilor Higgs. Fără descoperirea bosonului Higgs am fi rămas în dubiu sau ar fi trebuit să „inventăm” altceva pentru a da o justificare existenţei acestei proprietăţi ale particulelor: masa. Anul acesta mai toţi fizicienii se aşteptau ca premiul să fie acordat descoperirii bosonului Higgs: nu era însă clar dacă îl vor primi (cum s-a întâmplat) cei care au inventat mecanismul sau cine a descoperit bosonul din punct de vedere experimental (caz în care nu era uşor de acordat premiul, tinând cont că experimentele în care a fost descoperit sunt colaborări între mii de cercetători). Ce va urma? Vânătoarea s-a sfârşit? Nicidecum! Când LHC va reîncepe să funcţioneze după îmbunătăţirile care sunt realizate la ora actuală oamenii de stiinţă vor căuta, de exemplu, alţi bosoni Higgs sau particule supersimetrice. Dacă aceste particule supersimetrice sau alţi bosoni Higgs vor fi descoperiţi, implicaţiile sunt enorme: ar putea explica din ce este alcatuită materia întunecată sau să ne deschidă ochii spre alte surprize ale Universului! Ar fi un succes enorm!"


Sursa: adevarul